COMPLICAŢIILE DIABETULUI
Inima, vasele sangvine, ochii, rinichii, nervii sunt afectate în timp la persoanele care suferă de diabet.
• Retinopatia diabetică este o cauză importantă a orbirii şi apare ca urmare a afectării vaselor mici de la nivelul retinei la persoanele cu diabet. Dupa 15 ani de boală, aproximativ 2% dintre bolnavii de diabet orbesc, iar 10% dintre ei suferă de diferite tulburări de vedere.
• Neuropatia diabetică reprezintă afectarea nervilor şi apare la aproximativ 50% dintre bolnavii de diabet. Neuropatia duce la scăderea sensibilitaţii dureroase, tactile, termice în anumite părţi ale corpului, afectează capacitatea de mişcare şi forţa musculară a persoanelor cu diabet. Cel mai frecvent sunt afectate picioarele, neuropatia contribuind la apariţia ulcerelor, infecţiilor şi deformărilor osoase şi articulare.
• Insuficienţa renală este o altă complicaţie care poate apărea în diabet. Din cauza insuficienţei renale mor 10%-20% dintre bolnavii de diabet.
• Riscul bolilor de inima şi al infarctului creşte la persoanele cu diabet. 50% dintre bolnavii de diabet mor din cauza bolilor de inimă şi infarctului.
• În rândul bolnavilor de diabet, riscul morţii subite este de două ori mai mare decât în rândul persoanelor sănatoase.
AFECŢIUNI CUTANATE ÎN DIABETUL ZAHARAT
Afecţiunile cutanate mai frecvente la diabetici fără o cauză cunoscută sunt:
- necrobioza lipodică;
- dermopatia diabetică;
- bulele diabeticelor;
- granulomul inelar;
- dermatozele perforante.
*Necrobioza lipoidă
Această afecţiune, care în prezent nu are o etiologie pe deplin cunoscută, afectează aproximativ 0,3-0,7 % dintre persoanele cu diabet zaharat, mai frecvent femeile decât barbaţii. Cauza degradării colagenului (proteina care este constituientul principal al ţesutului conjunctiv-fibros) ar putea afecta microvasculariuzaţia asociată cu neuropatia (afectarea nervilor).
La nivelul tegumentului apar plăci eritematoase (roşii), bine delimitate, cu centrul atrofic, ceros şi brăzdat de telangiectazii. Cel mai frecvent leziunile se observă la nivel pretibial, rareori fiind prezente şi la nivelul mâinilor, antebraţelor, feţei sau scalpului. După traumatisme minore, o treime dintre leziuni se pot ulcera. Aceste leziuni au o evoluţie cronică, persistând independent de valorile glicemiei plasmatice.
În cazul în care necrobioza lipoidică nu se localizează la nivelul membrelor inferioare, de regulă, pacientul nu suferă de diabet.
Scopul tratamentului este de a stopa progresia acestei leziuni. Frecvent se utilizează corticoizi potenţi local sau intralezional, în marginea activă a leziunii. Uneori se mai utilizează pentoxifilinul, aspirina, dipiridamolul, antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) sau doze mari de nicotinamidă.
*Sclerodermia
Sclerodermia este o afecţiune rar întalnită în cazul pacienţilor cu diabet zaharat; de regulă, apare în rândul pacienţilor cu diabet zaharat tip 2. Se manifestă prin îngroşarea pielii pe partea din spate a gâtului şi spatelui. Tratamentul constă în menţinerea sub control a zaharului din sânge şi prin aplicarea locală a loţiunilor hidratante pentru îmbunătaţirea texturii pielii.
*Vitiligo
Această afecţiune este frecvent întalnită în rândul pacienţilor cu diabet zaharat tip 1 şi constă în depigmentarea pielii pe anumite porţiuni deoarece sunt distruse melanocitele (celulele pigmentare care oferă culoare pielii), rezultând pete decolorate. De regulă, vitiligo se manifestă la nivelul pieptului sau abdomenului, dar se poate manifesta şi pe faţă, în jurul gurii, nărilor şi ochilor. Actualele opţiuni de tratament pentru vitiligo includ steroizi si micropigmentare (tatuare). Dacă suferiţi de această afecţiune, ar trebui să utilizaţi loţiuni de protecţie solară cu SPF 15 sau chiar mai mare pentru a preveni arsurile solare pe zonele decolorate de piele.
*Acantoza nigricans
Este o boală cutanată caracterizată prin îngroşarea şi înnegrirea pielii (hiperpigmentare), care se manifestă, în special, în zona marilor placi (axilare, inghinale, submamare), în zona ombilicului, gâtului şi la nivelul areolei mamare. În cazuri excepţionale poate fi afectată întreaga suprafaţă cutanată. Pielea devine cafenie sau maronie şi are aspect catifelat. Adesea, afecţiunea debutează prin apariţia unui neg mic.
Boala se întalneşte mai ales la persoanele care suferă de supraponderabilitate. Deşi nu poate fi vindecată, pierderea in greutate poate îmbunataţi aspectul pielii. Acantoza nigricans precede, de obicei, diabetul zaharat şi este considerată a fi un indicator pentru această afecţiune. Printre bolile care ar putea declanşa acantoza nigricans sunt acromegalia si sindromul Cushing. Specialiştii consideră ca această afecţiune este caracteristică celor care manifestă rezistenţă la insulină.
*Eruptii, umflaturi si vezicule cutanate
Erupţiile cutanate şi umflăturile sunt reacţii alergice la produsele alimentare, muşcături de insecte şi medicamente. Acestea pot declanşa prurit, iritaţii sau tumefieri ale pielii. Bolnavii de diabet trebuie să îşi autoexamineze pielea pentru a depista dacă există probleme cutanate în zona în care este injectată insulina.
*Bulele diabeticelor
Principalul simptom ale acestei afecţiuni este apariţia unor bule roşiatice (vezicule) la nivelul degetelor de la mâini şi de picioare, şi la nivelul antebraţelor. Este o afecţiune întalnită mai ales la persoanele care au diabet sever şi retinopatie diabetică. Tratamentul principal constă în menţinerea în limite normale a nivelului de zahăr din sânge (glicemiei).
*Granulom inelar
Este o afecţiune care apare brusc pe piele sub forma unui inel sau a unui arc compus din erupţii cutanate (mici noduli). Aceste erupţii cutanate apar adesea la nivelul degetelor, urechilor dar şi pe abdomen sau piept, şi sunt de culoarea roşie, roşu brun sau culoarea pielii. Tratamentul nu este, întotdeauna, necesar; uneori se intervine cu medicaţie de genul hidrocortizonului.
*Infecţii fungice şi bacteriene
Infecţiile bacteriene afectează pielea bolnavilor de diabet prin intermediul stafilococilor. Aceste bacterii pot provoca infecţii la nivelul foliculilor părului, unghiilor, ochiului (orjeletul), etc. Tratamentul constă în administrarea de antibiotice (pastile, creme).
Infecţia cu candida albicans cauzează frecvent afecţiuni cutanate în rândul pacienţilor cu diabet zaharat. Femeile sunt predispuse la infecţii vaginale cu aceasta ciupercă.
Alte zone unde se poate întâlni candidoza sunt: colţul gurii, degetele de la picioare şi chiar la nivelul unghiilor (onicomicoza). Simptomele sunt: prurit, erupţii cutanate roşiatice, vezicule.
Manifestările micozei se întalnesc cel mai des în pliurile calde şi umede ale pielii. Alte infectii fungice frecvent întalnite în randul pacienţilor cu diabet:
- scabia: caracteristicile ei sunt roşeata şi mancărimea accentuată;
- piciorul de atlet: afectează pielea dintre degetele de la picioare;
- pecinginea sau impetigo: apare pe picioare, abdomen, scalp, piept, unghii sub formă de cruste.
Pentru tratarea acestor infecţii fungice este necesar tratamentul ţintit (fungigrama) cu antimicotice.
La persoanele cu diabet zaharat se mai poate întalni şi o infecţie fungică, cu potenţial letal, numită mucormicoza. Aceasta debutează la nivelul foselor nazale şi se poate răspandi la nivelul ochilor sau creierului.
PICIORUL DIABETIC
Piciorul diabetic cuprinde totalitatea suferinţelor membrului inferior produse de diabet. În literatura medicală termenul de picior diabetic este înţeles diferit.Unii autori includ în el numai suferinţa piciorului, alţii şi a gambei sau a membrului inferior în întregime.Complicaţiile produse de diabet la nivelul fesei şi al coapsei sunt mai puţine. Majoritatea complicaţiilor şi totodată şi cele mai severe se produc la picior şi la gambă. În diabetul zaharat pot suferi toate componentele anatomice ale membrului inferior, enumerîndu-l de la suprafaţă spre profunzime: fanere (pilozitate, unghii) tegumente, adipozitate, muşchi, fascii, vase, nervi, oase, articulaţii.
Factorii principali de producere a suferinţei membrului inferior, respectiv a piciorului diabetic, sunt arteriopatia aterosclerotică, microangiopatia diabetică, neuropatia diabetică, scăderea rezistenţei la infecţii.
-Arteropatia aterosclerotică a membrelor inferioare
Arteropatia aterosclerotică a membrelor inferioare face parte din cadrul larg al aterosclerozei. Ateroscleroza este o boală degenerativă a întregului arbore vascular al organismului. Ea afectează vasele cerebrale, oculare, otice, coronariene, mezenterice, renale etc. În ateroscleroză se produce înlocuirea musculaturii şi a ţesutului elastic arterial cu ţesut fibros, rigid, retractil.Sub inimă, peretele intern al arterelor, se depune grăsime sub formă de plăci numite ateroame. Prin acest proces anatomic complex se produce rigiditatea arterelor şi reducerea lumenului lor. Rezultatul rigidităţii arterelor şi al reducerii lumenului arterial este trecerea unei cantităţi mai mici de sânge prin arterele stenozate, strâmtate. Ţesuturile, organele irigate de aceste artere, primind sânge mai puţin vor suferi.
-Microangiopatia diabetică
Microangiopatia diabetică afectează vasele mici, capilarele, arteriolele şi venulele. Această vasopatie are caractere proprii, care o disting de bolile aceloraşi vase din cadrul altor boli, motiv pentru care este numită diabetică. Anatomic, microangiopatia se caracterizează prin îngroşarea peretelui vascular, reducerea lumenului vascular, uneori chiar obturarea lui.
-Neuropatia diabetică
Neuropatia diabetică constă din îmbolnăvirea nervilor şi constituie o complicaţie importantă a diabetului. În cadrul neuropatiei diabetice se pot îmbolnăvi toţi nervii, cei spinali, cranieni şi cei vegetativi. Neuropatia este mai frecventă şi mai severă la bolnavii cu diabet neechilibrat, cu glicemii şi glicozurii ridicate, cu repetate acido-cetoze şi come diabetice.
Mijlocul de tratament cel mai important este cel profilactic. Vechea afirmaţie “este mai uşor a preveni decât a trata” este pe deplin valabilă şi pentru piciorul diabetic.
Profilaxie
Menţinerea sub control a diabetului zaharat este cel mai important factor în prevenirea acestor afecţiuni ale pielii. Medicul specialist vă poate oferi indicaţii referitoare la alimentaţie, medicaţie şi activitate fizică. Încercaţi să menţineţi nivelul de glicemie în intervalul recomandat de diabetolog. De asemenea, o îngrijire adecvată a pielii va poate ajuta să reduceţi riscul apariţiei bolilor cutanate.
